Fulgi ce nu mai vor să cadă
aerul imensă plasă de azur
e frig am un ochi de zăpadă
vino ca o ninsoare împrejur
De parcă-ar ninge muzical
pe rugul pregătit să doară
și ca un fulg eu urc la deal
și tu te duci să stingi o seară
Întind o mână și lumea ia foc
incendiind zăpada cu văpăi
din coate de frig îmi fac loc
topindu-mă lumina ochilor tăi
Gândul duce lumea pe cuprins
ce surâs se-aprinde-n dimineață
dacă bătaia ta de inimă a nins
un înger blond topind pe gheață
Costel Zăgan
Comentarii
Trimiteți un comentariu